Ce îi poate oferi o tabără de ciclism omului de astăzi? Ce poate învăța despre sine și despre mediul înconjurător? Ce reprezintă un nivel extrem în ciclism? Acestea și alte întrebări similare au fost discutate la panelul „Draga mea bicicletă” din prima tură de lucru.

Zsigmond József, coordonatorul taberei de cicloturiști „Vándortábor”, a evidențiat trei caracteristici pozitive ale taberei. Una dintre ele este detoxifierea digitală, deoarece pentru mulți este o experiență inedită să nu folosească telefonul timp de o săptămână. În al doilea rând, tabăra de cicloturiști este un fel de training de dezvoltare personală: oferă oportunitatea de a descoperi propriile limite. Nu în ultimul rând, funcționează și ca un factor de construire a comunității.

Întrebat care este cea mai mare experiență a unei excursii pe bicicletă pentru participanți, Gombos Zoltán, ofițer de traseu Bringás Vándor, tabăra de biciclete din Ținutul Secuiesc, a răspuns: „Într-o săptămână se întâmplă multe, pentru că 280 de kilometri sunt totuși 280 de kilometri. Ca un observator extern, nu poți înțelege asta. Văd echipele, văd comunicarea dintre ele, adesea nu spun nimic, se uită doar unii la alții și se vede că acești oameni au trecut prin ceva împreună. Dacă ar putea, mâine s-ar urca din nou pe bicicletă și ar continua.”

Dar ce înseamnă sportul extrem? Dobsa István, președintele consiliului de administrație al asociației „Otthonról Haza”, susține că chiar și o distanță de 20 de kilometri poate fi considerată extremă dacă se desfășoară într-o comunitate care a fost scoasă astfel din mediile virtuale. „Cu asta am obținut deja un succes, și suntem mari câștigători în ochii celorlalți. Ne bucurăm unii de alții. Desigur, există persoane care se vor exclude pentru că vor mai mult. Cei care doresc dealuri și cățărări montane. Este un proces natural, evolutiv” – a spus el.

Molnár Ede, sportiv și ciclist de munte, a explicat că principala țintă în aceste tabere este să trăiești experiențe și să construiești relații. Fie că participanții sunt tineri sau bătrâni, cel puțin se asigură că pot parcurge cei 270 de kilometri. „Este, de asemenea, foarte important ce faci cu experiența după ce ai trăit-o, care este aportul în propria ta viață” – și-a exprimat opinia.